Maria Montessori a fost una din primele femei care au studiat medicina la Universitatea de Medicină din Roma și care a reușit să profeseze cu mare succes. A înființat Metoda Montessori.
A adus informații esențiale în domeniul psihopedagogiei, antropologiei și educației, informații validate și azi de cercetători.
Maria Montessori a fost nominalizată de trei ori pentru premiul Nobel pentru pace.
Considera că educația este cheia pentru pace, iar copiii speranța pentru un viitor mai bun.
Pasiunea ei pentru pedagogie s-a născut atunci când aceasta a început să lucreze cu copii de vârste cuprinse între unu și cinci ani, ce sufereau de diferite deficiențe mentale.
Aproximativ în anul 1907, a început să își aplice ideile (pe care le vom dezbate în continuare) odată cu numirea ei ca lider la conducerea unui grup de creșe și grădinițe dintr-o zonă săracă a orașului Roma.
Cu timpul, ideile educaționale propuse de Maria Montessori se concretizează și devin o adevărată metodă educațională.
Definiția metodei Montessori
Educația Montessori sprijină și încurajează dezvoltarea naturală a ființei umane. Ea are scopul de a-l ghida pe copil spre a deveni o persoană independentă și adaptată societății.
Un obiectiv urmărit prin metoda Montessori este “Ajută-mă să pot face singur”. Astfel, se tinde pe întreg procesul educațional sugerarea copilului în a face ceva și nu alegerea în locul lui.
Recomandare: 10 Activități Montessori pentru Acasă
Principii ale metodei Montessori
Maria Montessori a transmis în timpul experimentării procesului educativ al copiilor câteva principii care sunt de bază în dezvoltarea lor. Voi enumera câteva dintre ele:
Copiii învață totul din mediul înconjurător.
După cum bine știm, mediul este unul din primii trei cei mai importanți factori care influențează dezvoltarea copilului, pe lângă ereditate și educație.
Este important să oferim copilului un mediu favorabil unei dezvoltări normale. Independența pe care o dobândește copilul se realizează în interacțiunea cu mediul.
De aceea clasele/grupele de tip Montessori sunt amenajate cu mobilier și materiale didactice ce asigură comfortul, stimulează creativitatea, autoeducația și încurajează autocontrolul.
Respectă copilul în toate manifestările lui.
Acceptarea este un pas pe care părintele trebuie să îl facă dacă dorește o apropiere față de copil și desigur o cooperare și relaționare mult mai bună. Oricum ar fi, este copilul tău, el trebuie să simtă căldură părintească, acceptare, validare și iubire, pentru o dezvoltare emoțională corectă.
În grupele Montessori, copiii sunt observați și nu se intervine decât atunci când este nevoie. Li se respectă deciziile, dar sunt coordonați de la începutul zilei prin prezentări ale materialelor cu care vor lucra astăzi.
Dacă el dorește să lucreze cu aceleași materiale mai multe zile, nu este o problemă. Deoarece repetarea aceleași activități ajută la consolidarea cunoștințelor.
Ai răbdare. Dacă un copil are nevoie de mai mult timp pentru a învăța ceva, acordă-i-l!
După cum spuneam în paragraful anterior, cu răbdare, respect și înțelegere, se creează un comportament frumos.
Răbdarea este un factor important în educația unui copil. Trebuie să se țină cont de faptul că fiecare copil este diferit, are propria lui identitate, propriul stil de învățare, de memorare, de redare și de înțelegere.
Materialele și modul de predare trebuie adaptat în funcție de nivelul copilului la care te raportezi. Educația Montessori este centrată pe copil, pe finalitățile care vor fi rezultatul procesului de predare-învățare, respectiv capacități, cunoștințe, deprinderi, priceperi etc.
Oferă-i libertate de mișcare în siguranță.
Luând parte la actul de învățare, copilul își poate păstra atenția doar o anumită durată dintr-o oră întreagă. Acest fapt diferă de la o vârstă la alta și de la un copil la altul, în funcție de starea de sănătate, interesul pentru informație, captarea pe care o face educatoarea/ învățătoarea și altele.
De aceea, este greu pentru un copil să-și păstreze același loc pe tot parcursul unei activități.
Maria Montessori oferă prin metoda aceasta libertate copilului de a se mișca în grupă, chiar și în timpul activității, cu condiția de a nu-i deranja pe ceilalți.
Astfel îi putem oferi copilului sentimentul de siguranță la grupă/ clasă și implicit sporim stima de sine.
Când nu are nevoie de ajutor, nu interveni.
După cum am amintit, unul dintre obiectivele pe care le prezintă aceasta metodă este independența copilului. El trebuie să învețe să se descurce singur în orice situație, iar ajutorul tău poate consta într-o sugestie, nicidecum în rezolvarea problemei.
Prin această metodă, Maria Montessori creează un proces educativ prin care se urmărește nu doar independența copilului, ci și cultivarea unor capacități precum : coordonarea mână – ochi, aptitudini musculare, aptitudini de concentrare, orientare stânga – dreapta etc.
Planuri – cheie în educația de tip Montessori
În urma anilor de observare și evaluare a mai multor tipuri de copii cu diferite culturi, în numeroase țări, Maria Montessori structurează dezvoltarea pe patru planuri – cheie:
- Primul plan de dezvoltare, de la naștere la 6 ani, se bazează pe concret și pe senzorial. Este cea mai constructivă perioadă din dezvoltarea fizică, emoțională și intelectuală a copilului.
- Cel de-al doilea plan de dezvoltare este de la 6 ani la 12 ani și este reprezentat cel mai bine prin faptul că rațiunea și imaginația iau locul concretului și senzorialului.
- Al treilea plan de dezvoltare, de la 12 ani la 18 ani, este perioada care se caracterizează prin sensibilitate socială, dezvoltarea independenței conștiente, a autonomiei în interiorul grupului de apartenență.
- Ultimul plan de dezvoltare este de la 18 ani la 24 ani, fiind reprezentat de maturitate și de asumarea alegerilor făcute.
Materiale Montessori
Materialele Montessori sunt concepute cu scopul de a-l obișnui pe copil cu activitățile zilnice pe care le observă în viața de zi cu zi, acasă sau în alte contexte.
Prin joaca și interacțiunea cu acestea, se intenționează dezvoltarea unei mai bune coordonări a mișcărilor, o mai bună concentrare,o educare complexă.
Mă voi adresa îndeosebi copiilor care se află în primul plan de dezvoltare, adică de la 0 la 6 ani.
Jucării senzoriale
Materialele senzoriale sunt modul prin care copilul învață la această vârstă.
Cu fiecare activitate pe care o organizăm la PLEI, mai ales în zilele cu atelier senzorial, oferim copiilor oportunitatea de a explora calități ale obiectelor precum gustul, culoarea, textura, mărimea etc.
Aceștia sunt lăsați să exploreze, doar sugerându-li-se ce pot face cu materialele puse la dispoziție.
Cu cât aceste experiențe se repetă mai des, cu atât informații precum culoarea diferitelor plante, mărimea diferitelor obiecte etc. li se fixează în minte.
Conceptul de mărime
Este explicat pe limba celor mici cu jocul turnului din cuburi. Avem girafa uriașă pe care copiii o construiesc din cuburile care au mărime crescătoare.
Ei reușesc să construiască girafa punând ca bază cel mai mare cub, iar descrescător celelalte cuburi până la cel mai mic. Astfel, pot face diferența dintre cubul cel mai mare și cel mai mic.
Conceptul de culoare
Curcubeul colorat din lemn îl putem folosi pentru experimentarea culorilor și pentru a le explica ce înseamnă echilibrul.
Conceptul formelor geometrice
Ne vom folosi de cuburile, piramidele, conurile colorate etc.
Materialele corespunzătoare pentru Metoda Montessori sunt aranjate pe rafturi la care acesta să poată să ajungă.
Toate sunt de dimensiuni potrivite pentru această etapă de învățare. Prin acest fapt, copilul se poate autocorecta, neavând nevoie de corecția profesorului/ educatoarei(cum se întâmplă în educația tradițională).
Puzzle-urile, mărgelele colorate, tijele și cuburile specializate nu lipsesc dintre materialele de tip Montessori.
Metoda Montessori este complexă și îi oferă copilului oportunitatea de dezvoltare globală într-o atmosferă care prezintă siguranță, independență și creativitate.
Încurajează libertatea copilului de a alege, țintind spre dezvoltarea încrederii în sine.
Cum vi se pare această metodă de educație? Vă puteți exprima părerea în comentarii. Pentru mai multe informații, accesați pagina noastră de Facebook.
Sursă imagini: Katie Emslie, arhivă PLEI